„Școlile din România improvizează: Cancelaria devine sală de detenție pentru elevii neascultători”

Într-o perioadă în care educația se confruntă cu tot mai multe provocări, unele școli din România găsesc soluții inedite pentru a menține disciplina în rândul elevilor. Un fenomen recent a stârnit discuții aprinse în rândul părinților și cadrelor didactice: utilizarea cancelariilor ca săli de detenție pentru elevii neascultători. Iată cum se desfășoară această situație în diverse unități de învățământ.

Cancelaria, o soluție improvizată

Conform dezvăluirilor din emisiunea Deșteptarea de la Europa FM, multe școli din România nu dispun de săli de detenție sau spații dedicate pentru depozitarea telefoanelor, ceea ce a dus la o soluție neobișnuită: trimiterea elevilor problematici în cancelarie. „La școala noastră, elevii care deranjează sunt trimiși să stea cu profesorii în cancelarie, unde sunt nevoiți să lucreze din culegerile de matematică și limba română,” a declarat o mamă care a participat la discuție. Aceasta a adăugat că metoda a avut un efect pozitiv, elevii devenind mai responsabili.

Reticența directorilor

Un alt aspect adus în discuție este reticența directorilor de școli de a implementa măsuri disciplinare mai stricte, din frica de a nu deranja părinții. Mulți directori preferă să evite conflictele și, astfel, aleg soluții alternative, cum ar fi utilizarea cancelariilor pentru a menține disciplina. „Am auzit de la o nepoată care predă la mai multe școli că niciuna nu a acceptat un spațiu dedicat. Directorii nu vor probleme cu părinții,” a spus un părinte în emisiune.

Situația din județul Dâmbovița

Un profesor din județul Dâmbovița a confirmat că, în lipsa unei săli de detenție, elevii care perturbă orele sunt trimisi în cabinetul consilierului școlar. Aceasta este o practică care a fost adoptată de mai multe școli din zonă, iar profesorul a subliniat că efectele sunt vizibile: disciplinele școlare sunt mai bine respectate.

Impactul asupra elevilor

Reacția elevilor la aceste măsuri a fost variată. Unii dintre ei recunosc că temerea de a fi trimiși în cancelarie îi face să fie mai atenți la comportamentul lor. „Noi suntem clasa a V-a și ne e frică de ideea de detenție, așa că ne străduim să nu mai facem prostii,” a povestit un elev. Aceasta indică o schimbare de atitudine care ar putea ajuta la menținerea disciplinei în clasă.

Ce urmează?

Întrebarea care rămâne este: cât timp va dura această soluție? Este evident că improvizația nu este întotdeauna răspunsul ideal, însă în lipsa unor spații adecvate și a unor măsuri clare, multe școli continuă să funcționeze după acest model. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor lua măsuri pentru a îmbunătăți infrastructura școlară și a oferi soluții mai eficiente pentru gestionarea disciplinei în rândul elevilor.